Informații interesante COVID19

Publicam câteva informatii legate de starea actuală din lume și din Romania referitoare la așa numitul COVID 19.

1. Statistică Wikipedia ( https://en.wikipedia.org/wiki/Influenza )

Din tabelul de mai sus prima informație importantă este in penultima linie:

Gripă tipică sau normală care se întâmplă în fiecare an , raportată la 7,7 miliarde de locuitori ai planetei, pentru toate tipurile de gripă( A/H3N2, A/H1N1, B etc). Media anuală a deceselor este între 290.000 și 650.000 de morți anual. La ora actuală,pe plan mondial, sunt aproximativ 54.000 de decese asociate COVID19.

2. The Lancet Infectious Diseases Journal– este un prestigios forum unde sunt prezentate studii, informații științifice ale unor prestigioși doctori, specialiști și alte persoane interesate de doemeniul bolilor infecțioase inclusiv gripa , de orice tip ar fi ea.

Pe acest grup de discuții/informații este prezentat un amplu și complex stiudiu , privind răspândirea COVID19, gravitatea cazurilor din țările afectate , număr de pacienți spitalizați, simptome etc. Scopul acestui studiu este de a analiza severitatea și pericolul epidemiei de COVID19 în lume.

Studiul poate fi citit aici: https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(20)30243-7/fulltext#seccestitle210

Concluzii din acest studiu:

• „supravegherea unui agent patogen nou-apărut este, de obicei, părtinitoare, supraevaluată, orientată către formele clinice severe, mai ales la începutul unei epidemii, când capacitatea de diagnostic este scăzută”
• Rata medie a mortalității la cazurile confirmate – 1,38%, (0,0016% sub 10 ani – 7,8% peste 80 de ani). Rata mortalității a cazurilor nedescoperite – 0,66%.
• Cazuri care au necesitat spitalizare: 0,04% la cei între 10 și 19 ani, 4% la cei de 40-50 de ani, 8% la cei de 50-60, 18% la cei cu peste 80 ani (cu precizarea că la început au fost spitalizați și cei asimptomatici sau cu forme ușoare).

3. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în 2019 au fost confirmate în laborator 2.310 cazuri de gripă și au fost 199 de decese. Dar numărul de infecții respiratorii acute a fost mult mai mare: 43.655. Prin comparație la 3 aprilie 2020 , în Romania erau raportate 2738 de infecții COVID 19 și 115 persoane decedate din cauze asociate COVID19.

4. La fel ca alte ţări confruntate cu actuala pandemie globală, Rusia a dezvoltat o aplicaţie pentru monitorizarea epidemiei COVID-19 pe care cei 12.5 milioane de rezidenţi ai Moscovei trebuie să o aibă instalată pe smartphone-ul personal, permiţând autorităţilor să le urmărească fiecare mişcare. Numai că intruziunea în viaţa privată este dusă la un nivel demn de filmele SF, criticii regimului de la Kremlin descriind capitala Rusiei drept un „lagăr de concentrare digital”.

Aplicaţia, teoretic opţională pentru cei 12.5 milioane de locuitori ai Moscovei, ţine locul declaraţiei pe proprie răspundere folosită în ţara noastră, doar că în loc să facă apel la sinceritatea şi buna credinţă a cetăţenilor, autorităţile din Rusia o folosesc ca pe un sistem de supraveghere în timp real, unde fiecare ieşire la farmacie sau magazin se „validează” prin scanarea unui cod QR atribuit unităţii respective, orice deplasare nejustificată fiind imediat sancţionată cu amenzi usturătoare şi chiar închisoare. Lesne de înţeles, persoanele surprinse pe stradă fără un smartphone având aplicaţia respectivă instalată sau alte documente justificative acceptate sunt automat vizate de sancţiuni.

În afara patrulelor constante pe străzile oraşului, autorităţile de la Moscova au arătat cât se poate de clar că vor folosit toate mijlocele de supraveghere posibile, începând cu sisteme de supraveghere video de pe stradă şi din magazine, până la validările cardului de credit şi datele de localizare trimise de noua aplicaţie de mobil pentru a depista cetăţenii care nesocotesc restricţiile de carantină.

Aşteptată să fie impusă începând cu ziua de joi, 2 aprilie, aplicaţia numită generic „Monitorizare Socială” merge mult mai departe decât simpla înregistrare a deplasărilor folosind coordonatele GPS, cerând permisiuni pentru accesarea camerei foto, agenda de contacte, permisiuni pentru modificarea setărilor Android şi multe altele.

Informaţiile colectate sunt încărcate în formă criptată pe servere ale primăriei din Moscova, însă versiunea iniţială a aplicaţiei, publicată în magazinul Google Play şi retrasă în aceeaşi zi, părea să transmită date şi unor servere din Germania şi Estonia.

Realizat cu un buget de 180 milioane de ruble (echivalentul a 228000 dolari americani), proiectul stârneşte deja critici aprinse, acuzând autorităţile ruse de încălcarea drepturilor omului folosind actuala situaţie de criză pentru a justifica impunerea unui sistem de supraveghere în masă.

Răspunzând criticilor primite, şeful Departamentului de Tehnologie a Informaţiei din Moscova, Eduard Lysenko, a declarat că versiunea de aplicaţie apărută în Play Store reprezintă doar un exerciţiu de testare beta, menit să primească „feedback de la comunitatea profesională”. În ciuda explicaţiilor oferite, este greu de crezut că versiunea oficială a aplicaţiei aşteptată 24 de ore mai târziu va renunţa la practicile de supraveghere abuzive, probabil chiar ilegale în multe alte regiuni ale lumii. Sursa: https://www.go4it.ro/internet/cum-functioneaza-aplicatia-covid-19-fara-de-care-cetatenii-moscovei-nu-mai-pot-iesi-din-locuinte-19043347/

5. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) anunţă că funcţia de localizarea automată a coordonatelor geografice pentru apelurile la numărul de urgenţă 112 este activă şi folosită în mod automat pentru toate apelurile iniţiate de pe dispozitive smartphone. Facilitatea a fost implementată prin colaborarea cu operatorii de telefonie mobilă şi în parteneriat cu Google şi Apple.

Tehnologia Advanced Mobile Location (AML) permite transmiterea către sistemul 112 a coordonatelor geografice asociate locului din care se sună, exclusiv pe durata apelului de urgenţă. AML vine şi în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire care trimit SMS la 113 de pe telefoanele cu sistem de operare Android.

„La acest moment, AML funcţionează în toată ţara, iar când cetăţenii sună la 112, operatorii STS şi dispecerii agenţiilor de intervenţie au la dispoziţie coordonatele geografice cu o acurateţe mult mai mare. Am realizat teste, am analizat diverse scenarii tehnico-operaţionale şi am integrat toate configuraţiile necesare, astfel încât această tehnologie să vină cât mai mult în sprijinul apelantului. Totodată, a fost nevoie de actualizarea legislaţiei pentru implementarea acestei tehnologii. Noi continuăm demersurile pentru modernizarea Sistemului 112 printr-un proiect finanţat din fonduri europene pe care ne dorim să îl finalizăm în 2021.”, a declarat general-maior ing. Ionel-Sorin Bălan, prim-adjunct al directorului STS. Sursa: https://www.go4it.ro/internet/localizarea-automata-a-apelurilor-de-urgenta-la-112-activata-la-nivelul-intregii-tari-19042537/

6. Din China în Israel, guvernele controlează deplasările persoanelor cu ajutorul mijloacelor electronice. În Europa și în Statele Unite, firme tehnologice au început să dea date “anonimizate” pentru a supraveghea propagarea virusului.

În legătură cu aceste practici, ONG-urile de apărare a drepturilor omului pun întrebări. “Guvernele cer puteri noi de supraveghere extraordinare pentru a opri Covid-19”, constată una dintre ele, Electronic Frontier Foundation, într-un comunicat.

Aceste puteri ar putea “să ne invadeze viața privată, să reducă libertatea de expresie și să apese greu asupra grupurilor vulnerabile”, continuă ea. “Autoritățile trebuie să demonstreze că asemenea măsuri sunt eficiente, științifice, necesare și proporționale”.

Hong Kong cere persoanelor care vin din străinătate să poarte brățări de urmărire, în vreme ce Singapore are o echipă de detectivi digitali pentru a-i supraveghea pe cei aflați în carantină.

În Israel, serviciul de securitate internă (Shin Bet) a început să utilizeze tehnologii sofisticate și date telecom pentru a-i urmări pe civili.

China merge până la a atribui coduri de culori smartphone-urilor (verde, galben, roșu), care determină unde poate merge sau nu un cetățean.

 Normalizarea supravegherii

Potrivit ONG-ului Freedom House, Beijingul profită de asta și pentru a întări cenzura, blocând anumite site-uri web sau accesul la internet.

“Observăm lucruri îngrijorătoare, care arată că regimurile autoritare folosesc Covid-19 ca pretext (…) pentru a restrânge libertățile fundamentale, mergând mai departe decât o cer nevoile de sănătate publică”, a declarat Michael Abramowitz, președintele acestei organizații.

Unii militanți fac o apropiere cu atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, care au deschis calea unei supravegheri întărite în numele securității naționale.

“Există riscul ca recurgerea la aceste instrumente să se normalizeze și să continue chiar și când pandemia va încetini”, notează Darrell West, care conduce Centrul pentru inovație tehnologică de la Brookings Institution.

“Problema cu supravegherea în vreme de urgență este că oamenii se vor obișnui”, întărește ideea Ryan Calo, cercetător la universitatea din Washington și afiliat la Centrul pentru internet și societate de la Stanford.

El recunoaște totuși necesitatea de a găsi un compromis dificil între imperativele sanitare și senzația de a fi urmărit în permanentă.

Legea numerelor mari

Dezbaterea se concentrează mai ales pe geolocalizarea prin smartphone. De la începutul pandemiei, au fost făcute mai multe aplicații pentru a urmări răspândirea virusului.

Cea concepută de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) determină de exemplu dacă utilizatorul “și-a încrucișat drumul” cu o persoană contaminată. Un concept care, evident, nu va putea funcționa decât dacă această aplicație este utilizată pe scară foarte largă.

Ingineri de la universitatea Cornell propun să-ți faci cunoscute poziția geografică și statutul (infectat sau nu) pentru a primi alerte în caz de contaminare în proximitate.

Dar atenție la falsele senzații de a fi în siguranță, avertizează Ryan Calo. După parerea lui, datele colectate pe bază voluntară vor fi fără îndoială “pline de erori”.

O altă aplicație, botezată Covid-Watch, permite să-ți împărtășeșți datele locației și cele de sănătate, grație Bluetooth, fără a-ți compromite viața privată.

“Am conceput-o în așa fel încât o persoană care se îmbolnăvește de Covid-19 să poată trimite o alarmă oamenilor din proximitate fără că ei să o poată identifica”, explică Tina White, absolventă de la Stanford și cofondatoare a Covid-Watch.

Aplicația este în curs de elaborare. Împreună cu echipa sa de cercetători, Tina White vrea să propună o alternativă la măsurile “autoritare” adoptate în anumite țări.

Cum aplicația nu va folosi decât dacă este foarte răspândită, ea precizează că tehnologia va fi furnizată gratuit. Ea sugerează ca principalele două sisteme de exploatare a smartphone-urilor, Android și Apple, “s-o adauge ca opțiune cu ocazia actualizarilor” pentru a se asigura că va fi adoptată de cei mai mulți. Sursa: https://www.g4media.ro/viata-privata-urmatoarea-victima-a-pandemiei-sa-supraveghezi-cetatenii-prin-intermediul-smartphone-ului-poate-ajuta-la-oprirea-pandemiei-de-coronavirus-dar-poate-si-costa-scump-in-materie-de-libert.html

7. Cei mai mulţi dintre salariaţii japonezi continuă să meargă la serviciu, folosind mijloacele de transport în comun, care sunt în continuare supraaglomerate, relatează CNN, preluată de News.ro.

Deşi guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, i-a îndemnat pe cei 13,5 milioane de locuitori să muncească de acasă, în cazul în care este posibil, până pe 12 aprilie, iar companii precum Honda, Toyota şi Nissan le-au cerut angajaţilor acelaşi lucru, mulţi dintre ei încă se deplasează prin capitala japoneză.

Acelaşi lucru se petrece în întreaga ţară, în care aproximativ 80% dintre companii nu au posibilitatea să permită angajaţilor să lucreze de acasă, potrivit datelor guvernamentale din 2019.

Prim-ministrul Shinzo Abe a refuzat să declare săptămâna aceasta starea de urgenţă, care i-ar forţa pe angajatori să impună distanţarea socială, astfel că firmele pot opera legal din birouri.

Este cunoscută cultura pentru muncă a japonezilor. Un studiu din 2016 arată că unu din cinci angajaţi lucra până la epuizare, riscând chiar decesul. Există şi un cuvânt japonez pentru asta: karoshi (moarte provocată de surmenaj).

„Până ce Guvernul nu va închide toate afacerile, cu câteva excepţii, nimeni nu va sta acasă. Suntem sclavi ai muncii”, a scris pe Twitter o profesoară dintr-o suburbie a oraşului Tokyo.

Rochelle Kopp de la Japan Intercultural Consulting a spus că firmele japoneze nu au investit suficient în IT pentru ca oamenii să poată lucra de acasă. Mulţi angajaţi nu deţin laptop-uri, iar companiile nu au sisteme prin care aceştia să poată accesa serverele, astfel că totul trebuie făcut de la birou.

Pentru a accelera schimbarea, având în vedere că ţara încă se confruntă cu criza sanitară, Ministerul japonez al Muncii oferă granturi de până la 77.000 de dolari pentru a sprijini firmele mici şi medii în pregătirea pentru telemuncă.

Un sfert dintre locuitorii Japoniei au vârste de peste 65 de ani. Mulţi încă lucrează şi este ştiut că nu au abilităţi de tehnologie. În 2018, ministrul securităţii cibernetice de atunci, în vârstă de 68 de ani, a recunoscut că nu a folosit niciodată un computer în activitatea profesională.

„Deşi tehnologia a devenit disponibilă, oamenii în vârstă nu au experienţa sau cunoştinţele pentru a se adapta rapid”, a spus Hisakazu Kato, profesor de economie la Universitatea Meiji din Tokyo. „Este o clară diviziune digitală în Japonia”.

În plus, japonezii au şi cultura muncii „faţă în faţă”.

Peste 70% dintre salariaţii japonezi lucrau, în 2019, în sectorul de servicii, potrivit Biroului de Statistică. Pentru aceştia este imposibil să lucreze de acasă.

Ţara cu 127 de milioane de locuitori a înregistrat peste 2.300 de cazuri de infectare cu Covid-19 şi 57 de decese. Peste 470 de oameni au fost vindecaţi. Însă în Japonia au fost testaţi doar 34.508 oameni, spre deosebire de Coreea de Sud, care, la o populaţie de 51 de milioane, a efectuat 431.700 de testări.

Este posibil ca rata scăzută de infectare înregistrată să stârnească un sentiment de siguranţă în Japonia, ceea ce încurajează oamenii să meargă la serviciu.

„Guvernul japonez ar trebui să fie mai strict, ca în Europa. Guvernul are prea multă încredere că oamenii fac singuri ce trebuie, dar ar trebui să transmită un mesaj mai clar şi mai ferm, să le spună oamenilor că situaţia provocată de coronavirus este cu adevărat gravă”, a mai spus profesorul Kato.

La nivel global, numărul infectărilor provocate de coronavirusul depistat la finalul anului trecut în China este de peste 1 milion. Mai mult de 52.200 de oameni au murit. Numărul celor vindecaţi a depăşit 207.000. Sursa:https://www.g4media.ro/japonezii-continua-sa-mearga-la-serviciu-cu-mijloace-de-transport-supraaglomerate-in-ciuda-pandemiei-premierul-shinzo-abe-a-refuzat-sa-declare-starea-de-urgenta.html

8. Criza generata de pandemia coronavirusului are efecte pe plan mondial, iar deciziile guvernelor probabil vor configura multi ani lumea, inclusiv sistemele economice, politice si culturale, afirma filosoful si istoricul israelian Yuval Noah Harari, intr-un editorial publicat in Financial Times.

“Omenirea se confrunta cu o criza globala, poate cea mai mare criza a generatiei noastre. Deciziile pe care le iau oamenii si guvernele in urmatoarele cateva saptamani probabil vor configura lumea multi ani. Vor configura nu doar sistemele medicale, ci si economia, politica si cultura. Trebuie sa actionam rapid si decisiv. Dar trebuie sa luam in considerare si efectele pe termen lung ale actiunilor noastre. Cand alegem dintre mai multe variante alternative, trebuie sa ne intrebam nu doar cum depasim amenintarea imediata, ci si ce fel de lume vom mosteni dupa trecerea furtunii. Da, furtuna va trece, omenirea va supravietui, cei mai multi dintre noi vom fi in viata, dar vom locui intr-o lume diferita”, afirma Yuval Noah Harari in editorialul publicat in cotidianul Financial Times sub titlul “Lumea dupa coronavirus. Aceasa furtuna va trece, dar alegerile pe care le facem acum ne-ar putea schimba vietile pentru anii care vor urma”.

“Multe dintre masurile de urgenta aplicate pe termen scurt vor deveni accesorii ale vietii. Aceasta este natura urgentelor, de a accelera procesele istorice. Decizii care in mod normal ar necesita ani de deliberari sunt adoptate in cateva ore. Sunt forțate spre utilizare tehnologii imature si chiar periculoase, deoarece riscul de a nu face nimic este mai mare“, adauga autorul, notand ca tari intregi sunt folosite in experimente sociale la scara larga. “Ce se intampla cand lucreaza toata lumea de acasa si comunica doar de la distanta? Ce se intampla cand scoli ori universitati isi desfasoara activitatile online? In vremuri normale, guvernele, companiile si consiliile educationale nu ar accepta niciodata astfel de experimente. Dar acestea nu sunt vremuri normale”, subliniaza Yuval Noah Harari.

Doua alegeri majore – Intre monitorizarea de tip totalitarist si responsabilizarea civica / Intre izolarea nationalista / solidaritatea globala

“In aceasta perioada de criza, avem de facut doua alegeri majore. Prima este intre monitorizarea de tip totalitarist si responsabilizarea civica. A doua este intre izolarea nationalista si solidaritatea globala”, argumenteaza editorialistul.

Pentru a stopa epidemia, populatii intregi trebuie sa se conformeze anumitor reguli. Exista doua modalitati de a obtine acest lucru. O metoda este monitorizarea oamenilor de catre guvern si pedepsirea celor care incalca regulile. In prezent, pentru prima data in istoria omenirii, tehnologia permite monitorizarea permanenta a tuturor. In urma cu 50 de ani, KGB nu putea urmari permanent 240 de milioane de cetateni sovietici, nici nu putea procesa informatiile, subliniaza Yuval Noah Harriri. “In lupta cu epidemia de coronavirus, numeroase guverne au mobilizat deja noi instrumente de supraveghere. Cel mai notabil caz este al Chinei. Prin monitorizarea atenta a smartphone-urilor, prin folosirea a sute de milioane de camere de luat vederi pentru recunoasterea faciala si prin obligarea oamenilor sa isi verifice si sa raporteze temperatura corporala si starea medicala, autoritatile chineze nu doar ca pot sa identifice rapid persoanele care au coronavirus, ci si sa le urmareasca deplasarile si sa identifice cu cine au intrat in contact. Diverse aplicatii mobile avertizeaza cetatenii despre apropierea de persoane infectate. Aceste tipuri de tehnologii nu se limiteaza doar la estul Asiei. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a autorizat recent Agentia israeliana de Securitate sa utilizeze sisteme de supraveghere destinate in general combaterii terorismului pentru depistarea pacientilor care au coronavirus. Cand subcomisiile parlamentare au refuzat autorizarea masurii, Netanyahu a aplicat-o printr-o ordonanta de urgenta”, observa editorialistul, atragand atentia ca astfel de situatii genereaza probleme de “legitimitate legate de noile sisteme terifiante de supraveghere”.

“Chiar atunci cand infectiile cu noul coronavirus vor fi reduse la zero, unele guverne care vor sa colecteze date ar putea argumenta ca este necesar sa mentina sistemele de monitorizare biometrica deoarece se tem de al doilea val de coronavirus sau pentru ca exista o noua tulpina de Ebola in centrul Africii sau pentru orice altceva, intelegeti ideea. In ultimii ani, a avut loc o lupta majora privind sfera privata. Criza coronavirusului ar putea fi varful acestei lupte, deoarece atunci cand oamenii au de ales intre sfera privata si sanatate, aleg de obicei sanatatea”, subliniaza autorul.

Insa aceste variante alternative sunt “false”. “Putem si trebuie sa ne bucuram atat de drepturile asociate sferei private, cat si de sanatate. Putem opta sa ne protejam sanatatea si sa oprim epidemia de coronavirus nu prin instituirea de sisteme de supraveghere specifice regimurilor totalitare, ci prin responsabilizarea cetatenilor. In ultimele saptamani, unele dintre cele mai eficiente metode de limitare a epidemiei au fost aplicate de Coreea de Sud, Taiwan si Singapore, care, desi au utilizat si unele aplicatii de localizare, s-au axat mai mult pe testarea extinsa, pe raportarea onesta si pe cooperarea voluntara a unui public informat”, explica editorialistul.

“A doua alegere importanta pe care o avem de facut este intre izolarea nationalista si solidaritatea la nivel mondial. Atat epidemia in sine, cat si criza economica asociata sunt probleme mondiale. Pot fi solutionate eficient doar prin cooperarea la nivel global. (…) Natiunile ar trebui sa fie dispuse sa faca schimb de informatii, sa ceara cu modestie consiliere, ar trebui sa aiba incredere in datele primite si in recomandari. De asemenea, este necesar un efort global de producere si distribuire a echipamentelor medicale, in principal kituri de testare si aparate de respiratie. (…) In perioadele precedente de crize globale, precum criza financiara din 2008 si epidemia de Ebola din 2014, Statele Unite au asumat rolul de lider global. Dar actuala Administratie a SUA a abdicat din rolul de lider. A transmis foarte clar ca ii pasa mai mult de maretia Americii decat de viitorul umanitatii. Acesata Administratie si-a abandonat chiar si cei mai apropiati aliati. Cand a interzis calatoriile din Uniunea Europeana, nu s-a obosit sa transmita o notificare prealabila UE, nu mai spun sa se fi consultat cu UE despre aceasta masura drastica. A scandalizat Germania prin presupusa oferta de un miliard de dolari adresata unei companii farmaceutice germane pentru a cumpara monopolul asupra unui vaccin anti-Covid-19″, noteaza autorul.

“Omenirea trebuie sa faca o alegere. Vom continua sa mergem pe drumul lipsei de unitate sau vom adopta parcursul solidaritatii globale? Daca alegem lipsa de unitate, acest lucru nu doar ca va prelungi criza, ci probabil vor aparea catastrofe mai grave in viitor. Daca alegem solidaritatea globala, va fi o victorie nu doar impotriva coronavirusului, ci si impotriva viitoarelor epidemii si crize cu care omenirea s-ar putea confrunta in secolul 21”, concluzioneaza Yuval Noah Harari. Sursa: http://www.orange.ro/info/news/zf/article/481787